Arhivă pentru August, 2011

nu mai invatat cum e fara tine.cat de gol suna totul in lipsa ta. cum sa uit cand niciodata nu m-ai invatat.si totusi  ma intreb cum rasuna in tine conversatiile noastre.Ramai linga mine inca putin, pana dorul dupa tine trece.

Iar daca ar fi sa pleci in zori de zi, eu ma rog seara de seara, sa te uit repede. Sa se transforme totul intr-o era glaciara, si sa nu simt nimic. Sa nu te urasc, sa nu te dispretuiesc, sa nu te plang din cauza dorului nebun sau de iluzia singuratati. Ci doar sa te uit, asa cum ai facut si tu. Si in clipa despartiri cand toata fiinta mea ar dori sa se sfarme, sa am puterea sa tin capul sus si sa iti spun: As fi putut sa te iubesc inca un veac! Ce ma lasa sa te las sa pleci? Nu pot sa iti cersesc prezenta si pentru maine…fara sa fi stiut vreodata ca am facut tot posibilul sa nu te fi pierdut, fara sa imi vezi cum inima mi se sfasie si fara sa iti fi spus cat am putut sa te iubesc. Si daca vrodata se va intampla ceea ce am scris, te rog hai sa invatam cum sa ne tinem unu altuia de cald, sau poate de urat…inchide ochii tai de un albastu infinit si stai , stai linga mine. Pana cand? Pana dorul dupa tine trece…si-apoi? Si-apoi  sa inventam un nou joc in doi.uite unul care as vrea cu tine si il traiesc: se pune pe masa de joc parti din ce ai mai de pret, apoi se aseaza cuvant linga cuvant, fapta linga fapta, atitudine linga atitudine si se pulseaza cu credinta. Nu-I asa ca iti place? Si mie. De aceea am rupt tot ce ma tinea departe de tine  pentru a te vedea din nou zambind din nimic,si pentru a vedea cerul intreg cum se reflecta in ochii tai.uite la carti : am castigat-noi.

Anunțuri

🙂